Ce firme vor fi afectate de interzicerea articolelor din plastic?

Material de opinie de Adrian Teampău,
Director
Taxe Indirecte, Deloitte România

Nu mai puțin de cinci grame de plastic ajung săptămânal în organismul
fiecărui locuitor al planetei prin aer, apă sau hrană. Acesta este principalul
motiv pentru care Consiliul Uniunii Europene a decis să interzică o parte din
produsele de plastic utilizate zilnic, începând din iulie 2021. Actorii
economici precum restaurantele, lanțurile de magazine, cafenelele, barurile
sunt forțați să identifice alternative biodegradabile pentru produsele care vor
fi restricționate.

Este deja bine cunoscută problema poluării apelor marine cu produse din
plastic aruncate în cel mai neglijent mod de către populație. Cantitatea de
plastic „depozitată” în oceane este estimată astăzi la circa 150 de milioane de
tone. La o analiză superficială, poate părea că efectele nu sunt neapărat
vizibile asupra oamenilor, însă fiecare dintre noi ajunge la un moment dat să
ingereze plastic. Cum se poate întâmpla asta? Simplu: fauna marină ingerează
bucățele de plastic, pe care le confundă cu hrana, iar aceasta este consumată
de populație. De asemenea, mici particule de plastic se regăsesc în aer, apă și
în alte alimente.

Acestea sunt câteva dintre motivele pentru care, la nivel mondial, a fost
iniţiată o mişcare pentru a stopa fenomenul. Aparent, în fruntea plutonului se
află Uniunea Europeană.

Ce face UE în acest domeniu?

În ultimii ani, Consiliul Uniunii Europene a conturat o serie de măsuri cu
impact important asupra consumului și comercializării de produse din plastic.

Pe de o parte, Uniunea Europeană a decis interzicerea, începând cu 3 iulie
2021, a comercializării de produse specifice din plastic, respectiv tacâmurile
de unică folosință, bețișoarele de urechi, paiele/bețele pentru agitat băuturi,
produsele realizate din materiale plastice degradabile prin oxidare și recipientele
pentru fast-food/băuturi din polistiren expandat.

Pe de altă parte, este clar că modul de trai al locuitorilor Uniunii
Europene ar fi afectat major dacă s-ar interzice brusc toate produsele din
plastic. Ținând cont de acest aspect, dar și de necesitatea diminuării
poluării, Consiliul UE a optat, în prima fază, pentru o măsură aparent mai
blândă, respectiv aceea de reducere a consumului anumitor produse din plastic.

Printre companiile vizate sunt cele care comercializează produse de tipul
fast-food, cele din industria tutunului, din industria producătoare de băuturi
carbogazoase sau care îmbuteliază apă de băut.

O altă măsură, complementară, constă în stabilirea unor obligații de
colectare. Astfel, producătorii vor fi nevoiți să asigure, până în 2025,
colectarea anuală a minimum 77% din greutatea sticlelor de tip PET și
reciclarea anuală a minimum 25% din produsele de acest tip. În aceeași ordine
de idei, până în 2029, România trebuie să asigure o colectare anuală de minimum
90% a sticlelor de tip PET și, până în 2030, o reciclare de minimum 30%. Obiectivele
sunt, așadar, ambiţioase.       

O altă prevedere vizează extinderea responsabilităţilor de colectare şi
reciclare, obligând, de exemplu, un producător de produse din plastic de unică
folosință stabilit în Germania care dorește să comercializeze respectivele
produse în România, să desemneze un reprezentant local care să preia această
responsabilitate. În acest caz, cel mai indicat este să se încheie un contract
de transfer de responsabilitate între nerezidentul german și o organizație care
implementează obligațiile privind răspunderea extinsă a producătorului (OIREP).

Ce fac autoritățile române și agenții
economici?

Dacă Uniunea Europeană a trasat liniile directoare în vederea reducerii
gradului de poluare determinată de consumul produselor din plastic, rămâne la
latitudinea statelor membre să pună efectiv în practică propunerile Consiliului
European.

Sunt deja vizibile efectele anumitor măsuri implementate de autoritățile
române. Spre exemplu, de aproximativ un an, pungile din plastic subțire și
foarte subțire cu mâner sunt interzise la comercializare. Se încurajează, în
schimb, reutilizarea pungilor din plastic și înlocuirea cu pungi din materiale
biodegradabile sau compostabile.

În aceeași ordine de idei, este îmbucurătoare tendința lanțurilor de
magazine și a restaurantelor de tip fast-food de a înlocui paiele pentru
băuturi ori caserolele din plastic cu unele din carton sau alte materiale
biodegradabile.

Așadar, este clară intenția de modificare a practicilor curente privind
produsele şi ambalajele de unică folosinţă din plastic, tendință ce va lua
amploare într-un ritm alert atât în România, cât şi la nivel mondial.

Important este ca efectele
măsurilor propuse şi implementate să se simtă cât mai curând. Însă problema
gravă, cu iz local, care probabil va persista o vreme, o reprezintă lipsa
minimei educații civice. Nu este cazul să țintim din start să ajungem la
nivelul țărilor dezvoltate unde există orașe cu zero deșeuri, pentru că populația
colectează selectiv și deșeurile sunt reciclate integral, însă putem începe cu un
minim efort: acela de a arunca deșeurile în coșul de gunoi.