Impactul regulilor fiscale internaționale asupra companiilor active în România

Economia României este conectată puternic la cea europeană și globală, aspect reflectat inclusiv de faptul că cele mai mari companii care activează pe plan local sunt multinaționale. Din acest considerent, reglementările fiscale internaționale trebuie analizate cu atenție atât de autorități, cât și de mediul de afaceri, și aplicate conform tratatelor din care România face parte. Cele mai recente și mai importante inițiative din această sferă aparțin Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și sunt cuprinse în acordul semnat în 2021 de aproape 140 de țări din întreaga lume, inclusiv România.

Acordul, obținut după ani de negocieri, va reprezenta cu siguranță un moment de referință în fiscalitatea internațională, o bornă care ar trebui să delimiteze vechiul sistem fiscal, neuniform la nivelul jurisdicțiilor fiscale, de noul sistem, care să asigure un mecanism de impozitare așezat pe principii similare, la nivel global.

Reforma OCDE este axată pe doi piloni, respectiv realocarea parțială a drepturilor de impozitare către statele din care sunt obținute veniturile și impunerea unui impozit minim pe profit la nivel global de 15%. Pentru implementarea la nivel de jurisdicții, OCDE a publicat un set de norme la finalul anului trecut, însă doar pentru pilonul II (impozitul minim), astfel încât acesta să fie aplicabil din 2023. Pilonul I, care vizează distribuirea impozitelor pe profiturile marilor companii în piețele sursă, se pare că mai are de așteptat, din cauza sprijinului politic scăzut de care se bucură inițiativa în SUA.

Uniunea Europeană a preluat imediat recomandările organizației pentru pilonul II și a publicat un proiect de directivă care stabilește modul în care principiile ratei efective de impozitare de 15% vor fi aplicate în țările UE și un set comun de norme privind modul de calcul al acestei rate. Reglementarea vizează grupurile mari (cu cifra de afaceri de peste 750 de milioane de euro anual), atât naționale, cât și internaționale, cu societatea-mamă sau o filială situată într-un stat membru al UE.

Pilonul I, care inițial a fost conceput ca o formă de taxare a economiei digitale, ar urma să se aplice companiilor cu o cifră de afaceri globală de peste 20 de miliarde de euro și o profitabilitate de peste 10%. Mai exact, un sfert din profitul care depășește acest prag se va aloca jurisdicțiilor din care se obțin veniturile (cu excepția țării de rezidență fiscală). Frânarea acestui demers ar putea avea consecințe importante pe piața europeană, dat fiind că forma finală a inițiativei a fost conturată la inițiativa SUA, care a condiționat aplicarea ei de renunțarea la taxa digitală în țările în care aceasta a fost aplicată unilateral (de exemplu, Marea Britanie, Franța, Italia, Spania, Austria). Pe fondul evoluțiilor recente, CE a anunțat că va publica o propunere de directivă cu privire la realocarea drepturilor de impozitare în vara acestui an, iar țările europene care aplică taxa digitală și-au luat măsuri de precauție în cazul unui potențial blocaj.

Totodată, continuarea demersurilor pentru implementarea pilonului I este foarte importantă pentru succesul acordului în sine, dat fiind că cei doi piloni au fost negociați la pachet.

Pentru România, cel mai tangibil impact al reglementărilor privind impozitul minim pe profit global ar putea fi restrângerea regimului de impozitare aplicabil microîntreprinderilor, astfel încât mai multe dintre acestea să intre sub incidența impozitului pe profit de 16%. În caz contrar, România ar pierde taxe, deoarece companiile multinaționale taxate în România cu 1% pe venit vor plăti oricum potențiala diferența până la 15% din profit în statul de rezidență a societății mamă.

De altfel, ministrul român al Finanțelor a declarat că România pregătește implementarea rapidă, de la 1 ianuarie 2023, a directivei privind impozitul minim pe profit.

Implementarea de către România a inițiativelor OCDE este cu atât mai importantă în contextul deschiderii negocierilor de aderare anunțate recent de către organizație. Țara noastră participă deja de câțiva ani în structurile de lucru ale OCDE, iar în 2016 a devenit stat asociat al proiectului BEPS (Base Erosion and Profit Shifting) privind combaterea erodării bazei de impozitare și a transferului profiturilor. Însă, în prezent, țara noastră are doar posibilitatea să implementeze recomandările OCDE, păstrând anumite particularități, dar, după aderarea la organizație, va putea să participe activ la discuțiile pe baza cărora sunt stabilite politicile economice aplicabile în statele membre și chiar să le influențeze.