Energia verde, calea complexă către independența energetică a Europei față de Rusia

Piața energiei a fost, în ultimii ani, în centrul atenției, pe fondul creșterii accelerate a prețurilor, cu efecte propagate în celelalte ramuri economice, devenind astfel una din cauzele majore ale inflației generalizate cu care statele lumii încă se mai luptă. Primele dezechilibre au apărut în 2021, ca urmare a blocajelor cauzate de pandemie, iar în 2022 situația s-a agravat pe fondul războiului declanșat de Rusia în Ucraina. În aceste condiții, autoritățile, în special cele din statele europene, au fost nevoite să se replieze și să adapteze strategiile energetice, centrate anterior pe tranziția către energia verde, la noile condiții de piață, precum și la necesitatea de a proteja populația și economiile de efectele nefaste ale creșterii prețurilor la produsele energetice și ale disfuncționalităților de pe lanțurile de aprovizionare.

În Europa, primele măsuri, din toamna lui 2021, au vizat sprijinirea populației și a firmelor mici pentru plata facturilor tot mai ridicate, astfel că statele membre au introdus mecanisme specifice în acest scop, pornind de la plafonarea prețurilor pentru consumatorii cei mai afectați, reducerea taxelor pe consum, sprijin financiar direct etc. Ulterior, autoritățile s-au concentrat mai mult pe cauză decât pe efect și au acționat în sensul reducerii dependenței energetice a blocului comunitar față de combustibilii fosili din Rusia, dar procedurile greoaie întârzie apariția rezultatelor. Însă iarna caldă a ajutat la reducerea consumului, a prețurilor și a presiunii asupra consumatorilor și guvernanților.

Proceduri simplificate pentru autorizarea producției de energie verde

În aceste condiții, Comisia Europeană a propus, la finalul lui 2022, un nou regulament de urgență pentru accelerarea implementării surselor de energie regenerabilă care, în mare, prevede simplificarea procedurilor de autorizare pentru producția de energie verde. Regulamentul este prevăzut să se aplice un an, timp în care ar trebui adoptată și transpusă Directiva privind energia din surse regenerabile. Aceasta vizează tehnologii specifice și proiecte cu potențial de implementare rapidă și impact redus asupra mediului, precum cele de energie solară, pompe de căldură sau de retehnologizare a centralelor electrice. Conform propunerii, se prezumă că instalațiile de energie regenerabilă sunt de interes public major, ceea ce ar permite obținerea derogărilor de la legislația de mediu a UE pe baza unor evaluări simplificate.

Pe de altă parte, criza energetică a favorizat anumiți participanți la piață, pe care autoritățile europene i-au luat în vizor, autorizând statele membre în jurisdicția cărora își au sediul să îi taxeze pentru profiturile excepționale obținute în această perioadă.

Ce planuri are România?

Acest sistem de taxare a profiturilor excepționale a fost introdus și în România la finalul anului trecut și vizează rezultatele financiare din 2022, dar rămâne de văzut ce companii întrunesc condițiile pentru a fi taxate. În plus, legislația națională nu este clară cu privire la modul în care vor fi folosiți banii încasați din aceste taxe. Regulamentul european emis în acest scop prevede ca banii astfel obținuți să fie folosiți pentru a finanța investiții în proiecte energetice strategice, cu precădere cele din surse regenerabile.

Între timp, companiile energetice din piața locală se află în diverse stadii de abordare a producției de energie verde, dat fiind atât potențialul, cât și necesarul de surse alternative de alimentare cu energie. Potrivit unui studiu realizat la finalul anului trecut de jucătorii din domeniu cu sprijinul Deloitte, energia regenerabilă ar putea ajunge, până în 2030, la o pondere de 34% din producția totală de energie electrică, dacă România va acționa în conformitate cu REPowerEU, programul european care prevede accelerarea investițiilor în energia verde, cu scopul de a reduce rapid dependența de Rusia. La nivelul UE, ținta este de 45%, în creștere de la 40%, anterior războiului din Ucraina.

Totodată, pentru a-și spori independența energetică, România are la dispoziție și exploatarea gazelor din Marea Neagră, deciziile cu privire la aceste investiții fiind așteptate în cursul acestui an.

În concluzie, soluția de ieșire din criza energetică și de limitare a dependenței energetice a Europei de resursele din Rusia pare a fi clară, și anume concentrarea pe producția de energie verde. Spre deosebire de alte țări europene, România este favorizată de existența unor resurse energetice locale semnificative. Cu toate acestea, calea către aceste obiective este îngreunată de necesarul uriaș de investiții în domeniu, precum și de nevoia de a clarifica prioritățile strategice.