România, tot mai bine plasată în lume după Indicele Complexității Economice

Economia României este din ce în ce mai complexă, cu o industrie tot mai performantă, în ciuda percepției publice, care pune accentul preponderant pe slăbiciuni. În plus, avansează mai rapid decât în alte țări, iar produsele fabricate local capătă o pondere tot mai importantă la export, în special către piețele dezvoltate. Producția de cabluri, automobile, electrocasnice reprezintă doar câteva exemple de domenii în care România se află printre cele mai performante țări din Europa și chiar din lume.

Această evoluție este evidențiată de organizații internaționale cu tradiție în analize de piață referitoare la dinamica dezvoltării economice la nivel global. Spre exemplu, The Observatory of Economic Complexity (OEC), o platformă de date online dezvoltată inițial de Massachusetts Institute of Technology (MIT) din SUA, a plasat România pe locul 28 din 132 de țări analizate, în cel mai recent clasament realizat în funcție de Indicele Complexității Economice pentru comerț pe 2023. În urmă cu 20 de ani, țara noastră ocupa locul 46 în același clasament.

Un alt exemplu este Indicele de Complexitate Economică al Universității Harvard, care plasează România pe locul 20 în clasamentul celor mai complexe economii, din 145 de state analizate, în urcare cu 20 de poziții din 2001 până în 2022 (cel mai recent an luat în calcul).

Ambii indicatori sunt calculați pe baza numărului și a complexității produselor exportate cu succes. Conform OEC, cele mai importante exporturi ale României, în 2023, au fost cele de autoturisme (9,4 miliarde de dolari), autovehicule, piese și accesorii (8 miliarde de dolari), cabluri (4,1 miliarde de dolari), grâu (3,1 miliarde de dolari) și tablouri electrice de comandă (3 miliarde de dolari), iar principalele piețe de export au fost Germania (20 miliarde de dolari), Italia (10 miliarde de dolari) și Franța (6,5 miliarde de dolari). De aici rezultă că exporturile generate de industria prelucrătoare sunt preponderant produse cu valoare adăugată ridicată, și mai puțin materie primă.

România are potențialul de a se evidenția pe piețele de export. Pentru a-l maximiza, însă, este nevoie de încurajarea dezvoltării capitalului privat, de inovare (aspect critic, dar și dificil, desigur) prin cercetare-dezvoltare și de o strategie care să identifice și să promoveze acele câteva produse care pot excela la export.

Cinci performanțe remarcabile ale industriei românești

Tot OEC evidențiază faptul că România este pe locul opt în lume la exportul de cabluri (în 2023), produs aflat pe locul trei în exporturile românești, iar principalele destinații sunt Germania (aproape 1,5 miliarde de dolari), Cehia (380 miliarde de dolari), Slovacia (343 miliarde de dolari), Ungaria (276 miliarde de dolari) și Belgia (200 miliarde de dolari).

În plus, țara noastră este pe locul șapte în lume în topul furnizorilor de electrocasnice pe piața UE în 2023, în urcare de pe zece în 2021, conform asociației europene de profil (APPLiA). Mai mult, România devansează la acest capitol țări precum Franța, Spania sau Belgia, și este depășită de China, Germania, Polonia, Olanda, Italia și Turcia.

Totodată, România este al doilea cel mai mare producător de biciclete din UE (în 2023). Aici producția a crescut de cinci ori în cinci ani, la 2,6 milioane de unități anual (18% din producția europeană), potrivit Eurostat.

O altă performanță remarcabilă este înregistrată de o companie din România cu acționariat autohton - cel mai mare producător de plasă din fibră de sticlă din Europa Centrală și de Est și în top cinci producători europeni (informații publice). În plus, compania s-a extins în afara granițelor țării, prin achiziții.

Nu în ultimul rând, locul opt în UE la producția de automobile este ocupat de România în 2023, cu mențiunea că anul trecut producția a crescut cu peste 9%, evoluție remarcabilă în actualul context din piața auto europeană. În aceste condiții, este posibil că țara noastră să se plaseze mai sus în clasament în 2024.

Este adevărat, însă, că toate aceste evoluții au avut loc în condițiile unor dezechilibre macroeconomice majore (deficit bugetar de 8,6% din PIB și deficit comercial de 33,4 miliarde de euro în 2024), care pun presiune pe întreaga economie. Acestea îngreunează, printre altele, accesul la finanțare pentru companiile cu capital privat autohton, care, în ciuda acestor evoluții, fac progrese majore și devin mai flexibile, mai agile și reușesc să performeze dincolo de zgomotul de fond și de percepția generală că România este doar o piață de desfacere pentru producătorii străini.

Așadar, sunt semne că direcția în care mergem poate asigura prosperitatea pe termen lung, iar schimbările pe care trebuie să le facem pentru a asigura acest parcurs sunt la îndemâna noastră.