România, lider energetic regional – ce măsuri sunt necesare în acest scop?

Potențialul energetic al României este unul incontestabil datorită resurselor diversificate de care țara noastră dispune. Totodată, investițiile din ultimii ani în producția de energie din surse regenerabile, demararea exploatării gazelor din Marea Neagră, precum și planurile de extindere a capacității de producție a energiei nucleare consolidează poziția României ca jucător important în regiune.

În prezent, producția de energie electrică din țara noastră se bazează preponderent pe resursele hidroenergetice (aproximativ o treime), de energie nucleară (20%), gaz, cărbune și energia eoliană (aproximativ 15% fiecare). Așadar, un mix energetic diversificat și compatibil cu obiectivele climatice asumate la nivel european.

Investițiile din ultimii ani în capacități de producție a energiei electrice din surse regenerabile demonstrează angajamentul României față de obiectivele de sustenabilitate și este de așteptat ca acestea să continue. Țara noastră dispune în prezent de o capacitate de producție din surse regenerabile de energie instalată la nivelul sistemului energetic național de 11,8 GW, din care 6,4 GW (55%) în capacități hidroelectrice, 3,1 GW (26%) în capacități eoliene și 2,1 GW (18%) în capacități solare. Se remarcă și intensificarea investițiilor în capacități de stocare. Puterea de stocare a energiei electrice instalată la nivelul sistemului energetic național este de 138 MW, în prezent, cu un necesar de 2 GW până în 2030, conform estimărilor oficiale.

Planurile României de continuare a investițiilor în energia nucleară prin proiecte strategice estimate la peste 12 miliarde de euro până în 2030, incluzând retehnologizarea unității 1 a centralei de la Cernavodă și punerea în funcțiune a unităților 3 și 4, au, de asemenea, un rol important în susținerea obiectivelor țării noastre de asigurare a securității energetice la nivel național, dar și regional. Cele două noi reactoare vor însuma o capacitate nucleară suplimentară instalată la nivelul sistemului energetic național de 1,4 GW.

Totodată, România este lider în producția de gaze naturale la nivel regional, având în prezent cel mai mic grad de dependență de importuri, în jur de 5%, comparativ cu media Uniunii Europene de aproximativ 89%. România a devenit cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, pentru prima dată, în trimestrul al doilea din 2024 (2,3 miliarde de metri cubi), urmată de Olanda (2,2 miliarde de metri cubi) și Germania (0,9 miliarde de metri cubi). Demararea fazei de dezvoltare a zăcămintelor comerciale de gaze naturale Domino și Pelican Sud, în cadrul proiectului Neptun Deep, o investiție estimată la patru miliarde de euro, va asigura un volum estimativ de gaze naturale de 100 de miliarde de metri cubi. Acest proiect va consolida poziția României de cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană și va contribui la securitatea și independența energetică la nivel național și regional.

Investițiile în energie, efect în lanț în economie

Dincolo de impactul pozitiv în piața energiei, aceste investiții contribuie și la creșterea produsului intern brut al țării, dar și la stabilitatea economică și la creșterea competitivității economiei românești la nivel internațional. România are astfel potențialul de a deveni un lider energetic la nivelul Uniunii Europene, cu un rol important în asigurarea securității și independenței energetice, precum și în creșterea competitivității economice în zonă. Mai mult, având în vedere poziționarea geografică, statul român ar putea să ia în calcul realizarea de investiții în domeniul energetic din regiune.

Pentru a atinge acest obiectiv, însă, sunt necesare investiții substanțiale în infrastructura energetică, inclusiv prin implementarea tehnologiilor digitale în rețelele energetice și în alte segmente ale lanțului de producție, pentru a optimiza echilibrul între producția și consumul de energie. Modernizarea, întărirea și extinderea infrastructurii naționale, alături de creșterea capacităților de interconectare cu piețele regionale, sunt esențiale pentru a facilita tranziția către surse de energie regenerabilă și securitatea energetică, în paralel cu dezvoltarea capacităților de stocare.

În plus, pentru maximizarea potențialului energetic național, este nevoie de un cadru legislativ predictibil, inclusiv în privința fiscalității, având în vedere că proiectele dezvoltate în acest domeniu se întind pe perioade lungi de timp, iar stabilitatea reglementărilor este esențială pentru succes.

În concluzie, cu o planificare strategică robustă și un mediu investițional favorabil, România poate atinge obiectivul de a deveni lider energetic în regiune.