Progresul infrastructurii din România în 2024, un an de recorduri și provocări

Anul 2024 a reprezentat un punct de cotitură pentru dezvoltarea infrastructurii în România. În contextul unor investiții fără precedent, al mobilizării rapide a operatorilor economici și al sprijinului financiar din partea fondurilor europene și a bugetului național, țara noastră a progresat semnificativ în modernizarea rețelelor de transport. De la inaugurarea de noi autostrăzi și drumuri expres, la modernizarea sistemului feroviar și a aeroporturilor, realizările din 2024 sunt esențiale pentru creșterea competitivității economice, îmbunătățirea mobilității cetățenilor și atragerea investițiilor străine.

Printre realizările de referință în domeniul autostrăzilor și drumurilor expres, se numără Autostrada A7, unul dintre cele mai așteptate proiecte, care a fost finalizat parțial, cu segmente de peste 100 km puse în trafic. Această autostradă este o verigă esențială în rețeaua națională, conectând zone importante și facilitând circulația între regiuni. Drumul expres Craiova–Pitești, finalizat parțial, reduce semnificativ timpul de deplasare între cele două orașe, iar Autostrada Sibiu–Pitești, parte integrantă a Coridorului IV pan-european, beneficiază de un segment de 30 km, situat între Curtea de Argeș și Pitești, inaugurat înainte de termen, demonstrând capacitatea de mobilizare și eficiența constructorilor implicați.

Noile drumuri de mare viteză reduc durata călătoriilor și stimulează economia locală, prin accesul rapid și eficient la principalele centre urbane și zone industriale, care aduce noi oportunități de dezvoltare economică și încurajează investițiile în diverse sectoare. În plus, infrastructura rutieră modernizată contribuie la integrarea României în rețeaua europeană de transport, oferind un cadru propice pentru comerțul internațional și pentru atragerea de fonduri europene suplimentare.

Dacă în 2024 au fost inaugurați aproximativ 197 km de drumuri de mare viteză, în prezent, peste 760 km de autostrăzi și drumuri expres sunt sub contract sau în execuție. În 2025, se preconizează inaugurarea altor 400 km, conform obiectivelor stabilite în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

După o lungă perioadă de stagnare, sectorul feroviar a beneficiat și el de investiții majore, vizând atât reabilitarea căilor ferate, cât și achiziția de trenuri noi. Printre principalele realizări se numără punerea în circulație a primului tren electric nou, după 35 de ani de absență a inovațiilor în domeniu; noul tren electric este parte a unui lot de 189 de trenuri achiziționate pentru rețeaua națională. De asemenea, infrastructura de cale ferată a fost modernizată, ceea ce a dus la reabilitarea mai multor secțiuni ale rețelei feroviare, prin modernizarea semnalizării, reabilitarea viaductelor și îmbunătățirea calității șinelor.

În anul 2024, aeroporturile din România au trecut și ele prin transformări semnificative, menite să îmbunătățească experiența pasagerilor și să faciliteze circulația internațională. Un exemplu elocvent este Aeroportul Internațional „Traian Vuia” din Timișoara, care a beneficiat de modernizarea terminalului Schengen, ceea ce a sporit capacitatea și eficiența operațională.

Finanțarea dezvoltării infrastructurii din România s-a bazat pe un mix de surse și modele menite să asigure atât investiții pe termen lung, cât și flexibilitate în executarea proiectelor. Printre principalele mecanisme financiare și modele de finanțare se numără fondurile europene, mai exact, Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) și Fondul de Coeziune, utilizate pentru modernizarea rețelei de transport și pentru reabilitarea căilor ferate, CEF (Connecting Europe Facility), pentru proiecte de infrastructură care se integrează în rețeaua europeană și care a permis finanțarea unor segmente de autostrăzi și drumuri expres, precum și PNRR privind transportul sustenabil. Fondurile europene sunt completate de finanțarea publică directă din bugetul național, parteneriatele public-private (PPP), care beneficiază de un cadru legal îmbunătățit în 2023–2024 pentru a atrage investitori privați, emiterea de obligațiuni verzi pentru transportul curat (în 2024, România a realizat prima sa emisiune de obligațiuni verzi pe piețele financiare internaționale, în valoare de 4 miliarde de euro), credite de la instituții financiare internaționale, cum ar fi Banca Europeană de Investiții (BEI) sau Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Progresul realizat în 2024 este o mărturie a eforturilor depuse și un motiv suplimentar de încredere în viitor – unul în care infrastructura modernă devine fundamentul unei economii dinamice, al unei societăți conectate și al unei Românii integrate în standardele europene.