Mai pot fi investițiile străine directe un catalizator pentru dezvoltarea economică?

Atragerea investițiilor străine în economie, în special în unități complexe de producție, oferă perspective de stabilitate pe termen lung și crește capacitatea unei economii de a face față volatilității financiare din perioadele marcate de incertitudini. Iar când investițiile provin din state dezvoltate, dincolo de beneficiile clasice, cum ar fi crearea de locuri de muncă, dezvoltarea comunităților locale, impactul pozitiv asupra creșterii economice etc., acestea generează și transfer de tehnologie de ultimă generație și expertiză în domeniu către piața locală. În România, contribuția investițiilor străine la dezvoltarea economiei este semnificativă, motiv pentru care crearea unui mediu atractiv și predictibil ar trebui să reprezinte o prioritate la nivel național.

Conform Consiliului Investitorilor Străini, în România, companiile cu capital străin sunt de aproximativ 1,6 ori mai productive față de media economiei. În plus, rata investițiilor per salariat este de 1,6 ori mai mare în companiile străine comparativ cu media companiilor locale, iar profitabilitatea per salariat este de 1,5 ori mai bună. Totodată, investițiile străine creează locuri de muncă nu doar direct, ci și indirect, în sectoare conexe, atrag muncitori calificați, ceea ce poate contribui la perfecționarea forței de muncă și la creșterea salariilor.

În ultimul an, sectoarele din România care au atras investițiile de cea mai mare valoare, preponderent străine, sunt cel energetic (34% din total), urmat de imobiliare și construcții (22%) și produse de consum (14%), iar ponderea investitorilor străini în valoarea totală a tranzacțiilor în care au fost implicați investitori strategici a fost de aproape 70%, conform unei analize Deloitte cu privire la cele mai importante tranzacții încheiate în 2024.

Factori care contribuie la atragerea investițiilor străine

Când caută o piață investițională, companiile analizează în principal cadrul legislativ aplicabil investiției respective din punct de vedere general, dar și particular (formalitățile și aspectele de conformitate), disponibilitatea infrastructurii moderne – accesul facil la drumuri, porturi, rețele de telecomunicații și energie –, forța de muncă instruită corespunzător, dar și formele de sprijin de care pot beneficia din partea autorităților naționale și locale. În plus, accesul la finanțările nerambursabile este un factor cheie în atragerea investițiilor străine directe sau o soluție complementară acestora.

În privința legislației, trebuie luate în calcul schimbările adoptate în ultimii ani cu privire la examinarea investițiilor străine în domeniile strategice și procedura de autorizare prealabilă a acestora. În principiu, este vorba de proiectele de peste două milioane de euro în domenii strategice, care țin de securitatea națională sau ordinea publică, derulate atât de investitori din afara UE, cât și din spațiul comunitar, inclusiv din România.  Doar anul trecut, Consiliul Concurenței, autoritatea la nivelul căreia activează Comisia pentru examinarea investițiilor străine directe, a analizat, din perspectiva securității naționale, 471 de proiecte, de patru ori mai multe decât cu un an în urmă.

Din perspectiva formelor de sprijin, companiile interesate au la dispoziție, în prezent, o gamă variată de programe de ajutor de stat, inclusiv din fonduri europene nerambursabile, care pot fi accesate pentru finanțarea proiectelor, în special în zonele mai puțin dezvoltate ale țării. Printre acestea se numără schemele de ajutor de stat, inclusiv din fonduri europene, disponibile pentru județele cu un PIB pe cap de locuitor sub 75% din media UE. Concret, cu cât acest indicator este mai mic, cu atât intensitatea ajutorului de stat (sprijinul nerambursabil din costurile eligibile) este mai mare și poate să ajungă la 60% (sau chiar 70%-80%, în cazul IMM-urilor) în județele cele mai sărace.

În prezent, investițiile străine din România sunt concentrate în câteva județe – București (aprox. 50%), urmat de Ilfov, Timiș, Prahova și Brașov. Astfel, pentru a direcționa proiectele de investiții către zone mai puțin accesate, este nevoie de menținerea formelor de sprijin, dar și de dezvoltarea infrastructurii în domeniile critice.

În concluzie, deși, în ultimii doi ani, volumul investițiilor străine în România nu a reușit să egaleze nivelul record din 2022, credem că există șanse de creștere, mai ales în perspectiva finalizării reformelor asumate prin PNRR, dar și în cadrul procesului de aderare la OCDE, care vizează exact crearea unui cadru economic stabil, predictibil, bazat pe investiții, favorabil unei dezvoltări economice pe termen mediu și lung.