Industria României, în fața testului de maturizare

Schimbarea modelului de dezvoltare economică în România, cu accent pe producția industrială, nu mai este o opțiune, ci o necesitate, în actualul context european, marcat de lupta pentru competitivitate în relația cu principalii competitori globali. Ca parte a economiei europene, România are șansa să contribuie la acest proces și, astfel, să beneficieze de avantajele pe care le implică o economie europeană mai performantă, capabilă să dezvolte tehnologii inovatoare și să furnizeze produse și servicii cu valoare adăugată ridicată. În acest scop, trebuie să investească în capacități de producție moderne și să își adapteze oferta de export la cererea din Uniunea Europeană (UE), în special în domeniile în care înregistrează deficite ridicate.

Pentru a redeveni competitivă pe plan global, UE trebuie să recupereze decalajul de inovare față de China și SUA, astfel că este necesar ca toate cele 27 de state membre, inclusiv România, să acționeze în această direcție. În acest context, merită menționat proiectul de regulament european Industrial Accelerator Act, propus în martie 2026 (din cadrul pachetului mai larg de politică industrială europeană menit să relanseze producția industrială internă a UE în sectoare strategice, prin reguli de tip „Made in EU” și prin utilizarea achizițiilor publice și a subvențiilor pentru relocarea producției industriale în UE). Prin acest proiect se creionează răspunsul UE la problemele actuale ale producției industriale, inclusiv cu privire la vulnerabilitățile lanțurilor de aprovizionare în sectoare și tehnologii strategice, în condițiile în care concurența globală nu e întotdeauna echitabilă și dependențele de lanțurile valorice internaționale subminează capacitatea Europei de a crește sau de a menține producția în sectoare și tehnologii strategice.

Pentru România, situația este cu atât mai presantă, având în vedere contribuția tot mai redusă a producției industriale la creșterea economică, avansul lent din zona de cercetare-dezvoltare sau dezechilibrele externe ridicate înregistrate pe numeroase grupe de produse, în special din industria prelucrătoare. În 2025, la produse chimice, deficitul a fost de 13 miliarde de euro, la mărfuri manufacturate clasificate după materia primă – peste 8,5 miliarde de euro, la mașini și echipamente pentru transport – 2,5 miliarde de euro, la articole manufacturate diverse – 2,5 miliarde de euro.

În acest context, au fost adoptate recent măsurile de relansare economică, ce își propun să abordeze inclusiv „nevoia de creștere a producției industriale și de reducere a deficitului balanței comerciale”.

Scheme de ajutor de stat pentru industria prelucrătoare

În acest scop, au fost elaborate scheme de ajutor de stat dedicate exclusiv industriei prelucrătoare, pentru investiții în clustere de inovare și în unități în care se fabrică produse la care avem deficit comercial ridicat (proiecte de cel puțin 50 de milioane de euro). Schema constă în accesarea de granturi sau credit fiscal, pe șapte ani, cu un buget total de peste un miliard de euro, pentru perioada 2026 – 2032.

Companiile din industria prelucrătoare mai pot accesa și alte scheme de finanțare, cum ar fi cea de cercetare și tehnologii înalte - TECH-UP Romania -, din care pot fi finanțate proiecte între cinci și 50 de milioane de lei, prin granturi, cumulate cu o deducere de 200% a cheltuielilor cu activele corporale și necorporale. Bugetul total este de peste un miliard de euro, pentru următorii șapte ani.

Schema de competitivitate și convergență regională este, de asemenea, accesibilă pentru companiile din domeniu. Prin aceasta se acordă sprijin constând în garanții și subvenții de dobândă pentru reducerea disparităților teritoriale, cu o valoare a investiției cuprinsă între șapte și 50 de milioane de lei (buget total de 500 de milioane de lei pe șapte ani).

Totodată, există deja o schemă de ajutor pentru investiții (sub formă de credit fiscal) care asigură valorificarea resurselor minerale, în special a materiilor prime strategice și critice, și pentru investiții în fabricarea de produse finite bazate pe tehnologie „zero net” și a componentelor specifice principale ale acestora. Sunt eligibile proiectele de peste 75 de milioane de lei, iar bugetul total este de un miliard de euro.

Așadar, companiile din industria prelucrătoare din România au la dispoziție noi instrumente de finanțare, însă este foarte important ca acestea să fie accesate și utilizate pentru a servi scopului propus – de a dezvolta produse care încorporează tehnologii performante, cu valoare adăugată ridicată, prin care să contribuie la transformarea economiei românești în una competitivă pe plan european și global.