Creșterea constantă a veniturilor la buget, indicator de încredere în economia românească

Economia României și-a demonstrat reziliența în ultimii ani, chiar și în perioadele cele mai dificile, aspect confirmat de creșterea constantă a veniturilor la bugetul de stat cu rate de două cifre (cu excepția lui 2020, anul în care a izbucnit pandemia, când au stagnat). Mai mult, veniturile fiscale au avansat semnificativ an de an, ceea ce indică faptul că activitatea economică este tot mai intensă și digitalizarea raportărilor fiscale începe să producă efecte. Însă, pentru ca aceste evoluții să se reflecte mai fidel în situația bugetară, este nevoie de măsuri concrete pentru reducerea cheltuielilor.

În 2024, categoriile de venituri care generează cei mai mulți bani la bugetul de stat au înregistrat creșteri anuale semnificative în condițiile unei evoluții modeste a economiei – contribuțiile sociale (cu o pondere de 33% în total, creștere de 19,4%), TVA (pondere de 21%, creștere de aproape 16%), impozitul pe salarii și venit (pondere de 8,5%, creștere de 21,4%), accize (pondere de 8,1%, creștere de 24,3%), impozitul pe profit (pondere de 6,3%, creștere de 23,5%).

Nu este clar cât din aceste venituri rezultă din digitalizarea raportărilor fiscale, după introducerea sistemelor SAF-T, RO e-Factura sau RO e-Transport, însă sunt indicii că acestea au generat încasări suplimentare încă din 2022, anul în care a început implementarea. Datele publicate de Comisia Europeană arată că, în acel an (cel mai recent pentru care există informații), deficitul de încasare la TVA în România s-a redus la 30,6%, de la aproape 35% în 2021, după mai mulți ani de stagnare. Așadar, o scădere de peste patru puncte procentuale într-un singur an care, în valoare absolută, înseamnă 1,2 miliarde de euro.

În aceste condiții, sunt șanse ca rapoartele Comisiei Europene pe anii următori să indice scăderi cel puțin la fel de consistente ale deficitului de încasare la TVA, având în vedere că, din 2022 până în prezent, a fost extinsă raportarea fiscală digitală la aproape toți contribuabilii.

Așadar, chiar dacă mai sunt multe de făcut până când digitalizarea sistemului fiscal își va arăta toate beneficiile (în special modernizarea sistemelor informatice ale autorităților fiscale pentru a avea capacitatea să analizeze în detaliu datele preluate de la contribuabili prin sistemele menționate și să abordeze cu succes marea evaziune fiscală), direcția este corectă, iar efortul semnificativ pe care mediul de afaceri l-a depus pentru a se conforma va da rezultate în continuare.

Investițiile, motorul economiei în 2025

Dincolo de creșterea veniturilor din digitalizare, există și perspectiva unor încasări mai mari din intensificarea activității economice în acest an. Autoritățile mizează pe o creștere economică de 2,5%, după un modest 1% în 2024. În cel mai recent raport trimestrial asupra inflației (februarie 2025), Banca Națională a României estimează că investițiile vor înregistra o „revigorare consistentă începând din acest an”, în timp ce consumul populației va încetini față de 2024, când dinamica ridicată a fost „susținută de o politică de venituri extrem de relaxată a autorităților”. Prognoza BNR referitoare la investiții se bazează pe revenirea graduală a economiilor partenerilor comerciali externi, accelerarea absorbției fondurilor europene (atât cele aferente cadrului financiar 2021-2027, cât și cele din PNRR), menținerea unui nivel ridicat al fluxurilor de investiții străine directe (în special în industrie, cu impact pozitiv pe exporturi).

În consecință, 2025 ar putea fi anul în care economia României intră pe o traiectorie sustenabilă, având drept motor de creștere investițiile, care generează beneficii în lanț în economie și, în final, venituri la bugetul de stat. Însă este foarte important ca, în procesul de reducere a deficitului bugetar la 7% din PIB anul acesta și către 3% din PIB în șapte ani (după creșterea la 8,65% din PIB în 2024), aceste investiții să nu fie frânate prin noi măsuri care ar putea genera pe moment venituri suplimentare la buget, dar care ar putea avea consecințe nefaste asupra creșterii economice și a dezvoltării României pe termen lung.

Autoritățile fiscale susțin că ajustarea deficitului bugetar se va realiza preponderent prin reducerea cheltuielilor, iar creșterea veniturilor va avea la bază îmbunătățirea colectării taxelor și impozitelor și a capacității Agenției Naționale de Administrare Fiscală de a interveni în zonele cu un grad redus de conformare fiscală. Este abordarea care are potențialul de a oferi investitorilor încrederea necesară pentru a dezvolta proiecte complexe și de lungă durată în România.