Convertirea provocărilor din obstacole în oportunități pentru creștere

Sectorul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor (TIC) din România s-a confruntat întotdeauna cu provocări. În prezent, gestionarea avansurilor rapide înregistrate de tehnologii noi precum inteligența artificială generativă (Gen AI), preocupările tot mai mari legate de complexitatea amenințărilor de natură cibernetică și alinierile cu schimbările de reglementare stricte se numără printre subiectele pregnante aflate pe radarul jucătorilor din acest domeniu. Acestea pot deveni fie adevărate obstacole pentru creștere, fie catalizatori pentru oportunități fără precedent. Pentru actorii din România care activează în domeniul TIC, cheia succesului în astfel de situații constă mai degrabă în recunoașterea potențialului fiecărei provocări în vederea stimulării inovației, a eficientizării proceselor și a creării de valoare adăugată. Care va fi impactul pe care aceste provocări îl va avea asupra businessurilor din domeniul TIC și cum ar trebui să se poziționeze liderii din România pentru transformarea acestora în factori de creștere în viitor?

Sintagme precum „Gen AI” nu mai sunt de mult considerate doar „buzzwords”, ci au dobândit valențe substanțiale, având în vedere că soluțiile bazate pe acest tip de tehnologie au depășit stadiul de concepte teoretice, fiind implementate în proiecte pilot în varii industrii, unele urmând chiar a fi extinse la nivelul organizațiilor. Cu toate acestea, procesul de adopție este realizat în ritmul businessurilor, nu în cel al avansului tehnologic, peste două treimi dintre liderii care au participat la cea mai recentă ediție a studiului Deloitte State of AI in the Enterprise susținând că 30% sau mai puține dintre experimentele lor legate de Gen AI vor fi implementate la nivelul organizațiilor în următoarele trei până la șase luni. Într-un astfel de context, liderilor le revine sarcina de a alinia rolurile echipelor pentru a impulsiona progresul transformării cu ajutorul soluțiilor Gen AI pe termen lung în diverse arii ale companiilor.

Multe organizații privesc deja către noua etapă în evoluția inteligenței artificiale, soluțiile de tip software concepute pentru a îndeplini sarcini cu un nivel redus de supraveghere umană sau deloc (Agentic AI) aflându-se în atenția companiilor care deja utilizează Gen AI, ponderea acestora urmând să ajungă la 50% până în 2027, potrivit raportului Deloitte TMT Predictions 2025. Liderii de business trebuie să se pregătească pentru adoptarea soluțiilor de tip Agentic AI, deoarece întrebarea nu este dacă ar trebui să o facă, ci mai degrabă când. Astfel, organizațiile pot începe dezvoltarea unui plan strategic și inventarierea proceselor și a fluxurilor de lucru potrivite pentru această tehnologie. În paralel, identificarea unor riscuri asociate cu Agentic AI și crearea unor planuri de gestionare a acestora sunt esențiale. Ideal ar fi ca procesul de adopție să înceapă în zonele de activitate în care riscurile sunt reduse, care nu folosesc date critice ale organizației și care se află sub supraveghere umană.

Deși apetitul organizațiilor pentru adoptarea soluțiilor bazate pe Agentic AI în viitor este ridicat, dintr-o perspectivă a construirii încrederii în rândul echipelor și chiar a consumatorilor finali, preocupările legate de confidențialitatea, securitatea și calitatea datelor, crearea de conținut inadecvat din cauza prejudecăților incluse în trainingul modelului (model bias) și informațiile incoerente sau neclare (hallucinations) persistă în rândul organizațiilor când vine vorba de folosirea tehnologiei Gen AI. Pentru a câștiga încrederea utilizatorilor, organizațiile pot îmbunătăți infrastructurile digitale, utilizând mecanisme care să asigure securitatea și confidențialitatea datelor. În România, transpunerea Directivei NIS (Network and Information Security) 2 în legislația românească prin OUG 155/2024, pe lângă toate celelalte inițiative de adoptare a legislației specifice securității cibernetice, reprezintă un moment important în eforturile locale de consolidare a rezilienței în fața amenințărilor cibernetice din ce în ce mai complexe, printre care atacurile de tip ransomware, care au ca obiectiv criptarea datelor unei organizații și solicitarea unei răscumpărări pentru a le decripta, sau network and app care vizează infrastructura de rețea a unei organizații, deepfake-ul – videoclipuri, fotografii și materiale audio care par reale, dar sunt generate de instrumente bazate pe AI- sau cryptojacking, un tip de infracțiune cibernetică constând în utilizarea neautorizată a computerului unei persoane pentru a mina criptomonede.

În concluzie, dacă provocările sunt catalogate drept piedici ale creșterii sau acceleratori ai progresului depinde de liderii de business. Ei pot decide să dezvolte planuri strategice și să valorifice rolurile echipelor în contextul adoptării de noi tehnologii și să recurgă la mecanisme, precum cele instituite de legislație, pentru a răspunde eficient eventualelor riscurilor asociate procesului de transformare digitală.