de Ovidiu Popescu, Partener, Advisory, lider al practicilor de energie și sustenabilitate, și Dan Bădin, Partener, Servicii Fiscale, Deloitte România
În actualul context global, marcat de presiuni privind securitatea aprovizionării cu energie, decarbonizare și cursa pentru competitivitate industrială, sectorul energetic românesc oferă un set coerent de avantaje structurale și oportunități investiționale. Printre acestea se numără mixul energetic diversificat, gradul ridicat de independență energetică și proiectele strategice cu impact regional. La acestea, însă, trebuie să se adauge investiții în infrastructura energetică, stabilitate fiscală și reglementări care să asigure predictibilitatea pe termen lung, astfel încât țara noastră să valorifice potențialul energetic și poziționarea favorabilă în regiune.
România este al treilea cel mai independent stat energetic din Uniunea Europeană, beneficiind de o combinație echilibrată de resurse: hidro, nuclear, eolian, solar și gaze naturale, conform studiului „Oportunități pentru investitorii străini în România”, realizat de Academia de Studii Economice București împreună cu Fundația Deloitte România. Această diversificare reduce vulnerabilitatea la șocuri externe și volatilitatea prețurilor, oferind un cadru favorabil pentru investiții pe termen lung, însă eforturile trebuie să continue pentru ca potențialul să fie valorificat.
Gazele naturale – pivot strategic regional
Un avantaj competitiv major îl reprezintă sectorul gazelor naturale, în special exploatările offshore din Marea Neagră. Proiectul Neptun Deep, estimat la patru miliarde de euro, prezintă rezerve de circa 100 de miliarde de metri cubi de gaze, iar, odată cu începerea producției, preconizată pentru 2027, România probabil va deveni cel mai mare producător de gaze naturale din UE și un exportator net.
Integrarea cu infrastructura regională de transport consolidează poziționarea României ca hub regional de gaze. Totodată, reducerea dependenței de importuri, creșterea securității energetice în Europa Centrală și de Sud-Est și utilizarea tehnologiilor avansate pentru operare eficientă susțin atractivitatea sectorului.
Desigur, în domeniu există și provocări – volatilitatea prețurilor, competiția GNL (gaz natural lichefiat), presiunile de decarbonizare și nevoia de stabilitate fiscală. Totuși, România poate valorifica gazul natural ca resursă de tranziție, concomitent cu investiții în hidrogen (aflate într-o etapă incipientă) și captarea carbonului.
Pe segmentul nuclear, centrala de la Cernavodă joacă un rol esențial în asigurarea capacității energetice de bază, iar proiectele privind construcția reactoarelor 3 și 4 au potențialul de a consolida securitatea energetică națională și de a crește ponderea energiei cu emisii reduse de carbon în mixul național.
Energia regenerabilă – potențial semnificativ neexploatat
Energia regenerabilă rămâne un domeniu cu potențial în țara noastră, în special din surse eoliene și solare, chiar dacă la nivel european există presiuni pentru relaxarea obiectivelor climatice pentru a se proteja competitivitatea economiei pe plan global. Sud-Estul țării oferă condiții favorabile pentru dezvoltarea parcurilor eoliene onshore, iar capacitățile fotovoltaice sunt în expansiune accelerată.
În paralel, proiectele de stocare prin baterii sunt în plină dezvoltare, susținute de scheme naționale și de fonduri europene, cu scopul de a contribui la echilibrarea pieței de energie și la integrarea unei ponderi mai mari de energie din surse regenerabile.
Avantaj geografic și rol regional
Poziția geografică a României, la intersecția coridoarelor energetice dintre Marea Neagră, Balcani și Europa Centrală, oferă țării noastre un avantaj competitiv distinct, cu atât mai mult în actualul context geopolitic marcat de conflicte care afectează aprovizionarea cu resurse energetice. Proiectele de interconectare regională, inclusiv cablul submarin planificat între România, Georgia și Azerbaidjan, pot transforma țara într-un nod strategic pentru tranzitul și echilibrarea energiei regenerabile din regiunea caspică.
În aceste condiții, pe termen lung, combinația dintre poziția geografică, resurse naturale, infrastructură regională, fonduri europene, proiecte strategice și tranziția către tehnologii cu emisii reduse poziționează România ca una dintre cele mai promițătoare piețe energetice din Europa Centrală și de Est.
Însă pentru a deveni complet independentă energetic și hub regional, țara noastră trebuie să continue investițiile pe întregul lanț energetic – de la exploatare, la infrastructura de transport, stocare, distribuție etc., dar și să stimuleze investițiile private, care să ajute la construirea unui sector energetic puternic, modernizat cu tehnologii de ultimă generație. În plus, pentru a se implica în proiecte de amploare, pe termen lung, investitorii au nevoie de asigurarea unui cadru fiscal stabil, de reglementări predictibile și de un dialog transparent între sectorul public și cel privat.