Acest site utilizeaza cookie-uri pentru a va oferi o experienta mult mai buna de navigare si servicii adaptate nevoilor si interesului dumneavoastra. Prin accesarea acestui site sunteti de acord cu utilizarea de cookie-uri. Va rugam sa consultati politica noastra privind Cookie-urile pentru mai multe informatii referitoare la utilizarea, stergerea sau blocarea acestora.

Adaugă la favorite Email Tipărește această pagină

2009 este un an al incertitudinilor

Dar sunt perspectivele intr-adevar atat de pesimiste?

incertitutdiniA doua jumatate a anului 2007 si anul 2008 au demonstrat ca interdependentele si corelatiile dintre pietele financiare si economiile reale ale lumii sunt mult mai puternice decat se estimase. Globalizarea a accelerat si facilitat raspandirea crizei din Statele Unite in intreaga lume. 

Anul 2008 a dovedit de asemenea ca Uniunea Europeana nu va mai fi imuna la socurile economice externe fie generate de criza din economia americana sau in orice alta locatie geografica. Prabusirea pietei imobiliare din Statele Unite si socurile care au zguduit pietele financiare a fost doar punctul declansator pentru mult mai grava criza a economiei reale. 

Autoritatile Uniunii Europene au recunoscut oficial ca zona Euro a intrat in recesiune dupa ce trimestrul al treilea din 2008 a fost al doilea trimestru consecutiv cu crestere negativa a PIB-ului (o scadere de 1,3% raportata la trimestrul precedent). Mai mult, Comisia Europeana estimeaza ca scaderea PIB se va accentua in 2009 (PIB estimat pentru anul 2009 este cu 2% mai mic decat PIB raportat pentru 2008). 

Analistii prognozeaza pentru 2009 scaderea componentelor structurale ale cererii agregate (cu exceptia componentei publice) sub presiunea exercitata asupra economiei reala de catre scumpirea lichiditatilor. 

Rata somajul a atins approximativ 7.2% in spatiul Uniunii in 2008. Cu toate acestea, piata muncii se va confrunta probabil cu dificultati in urmatoarele luni, avand in vedere ca angajatorii vor actiona in conditii economice mult mai dificile. Astfel, firmele vor fi nevoite sa se adapteze in scurt timp la conditii de finantare mai stricte si cerere redusa concretizata in capacitati de productie si resurse umane neutilizate. 

In raportul sau interimar cu previziuni pe 2009, Comisia Europeana estimeaza o scadere cu 1,5% a ocuparii fortei de munca in Uniunea Europeana in cursul urmatorului an. 

Ca raspuns la dificultatile cu care se confrunta pietele Uniunii, Comisia a adoptat un plan de redresare economica la nivel european, care include printre alte masuri si un buget de 200 de miliarde de euro. 

Avand in vedere evenimentele recente care au remodelat lumea financiara si au condus la stoparea cresterii economiilor reale, rezultatele macroeconomice raportate de Romania par sa intreaca asteptarile. Astfel, rata anuala de crestere a PIB a atins 7,8%, marcand cea mai inalta rata de crestere printre statele membre ale Uniunii. 

Cresterea PIB a fost sustinuta atat de consum cat si de investitii. Investitiile au atins o rata anuala de crestere pentru 2008/07 de 18,1%, care, desi cu 9% mai redusa decat cea raportata de Bulgaria, este cu mult deasupra ratei de 0,4% raportata la nivelul intregii Uniuni. 

De asemenea, rata somajului in Romania a variat cu doar 0,2% in comparatie cu 2007 (6,2% versus 6,4%). In pofida rezultatelor anuale favorabile raportate pentru 2008, indicatorii pentru ultimele luni ale anului trecut dovedesc ca economia Romaniei incepe sa resimta dificultatile cu care se confrunta celelalte economii ale lumii. 

Mai multe industrii au urmat un trend descrescator in octombrie, noiembrie si decembrie,si ceea ce a constituit motorul cresterii in 2008 (segmente ca industria constructoare de masini sau material de constructii) si-au stopat cresterea nu doar din punct de vedere al comparatiei cu lunile anterioare, cat si cu lunile corespondente din 2007. 

Industria extractiva si industria prelucratoare par sa fie cel mai mult influentate de instabilitatea economica. In cadrul industriei prelucratoare, industria metalurgica, producatoare de masini si cea a materialelor de constructii au intampinat cele mai multe probleme, inregistrand scaderi in cadrul lunii Noiembrie de 33%, 28% si 19% (sursa: Institutul National de Statistica). 

Previziunile macroeconomice pentru 2009 arata o perspectiva mai pesimista decat pentru 2008 estimandu-se ca rata anuala de crestere a PIB se va reduce la 1,4%. Incetinirea ritmului de crestere a PIB va reflecta atat trendul descrescator in evolutia investitiilor (rata anuala de crestere a fost estimata la 1,8% pentru 2009/08 comparativ cu 18,1% pentru 2008/07), cat si in consumul privat (1,9% pentru 2009/08 comparativ cu 8% pentru 2008/09) (European Commission, Interim Forecast 2009). 

Economia se va stabiliza la un nivel de echilibru caracterizat printr-un volum al cererii mai redus ce va avea drept rezultat capacitati de productie neutilizate, cresterea importantei pretului in deciziile consumatorilor si prin urmare in strategiile concurentiale ale producatorilor, o piata a muncii mult mai severa, in care raportul de forte se va deplasa in favoarea angajatorului. 

Evolutia investitiilor si a consumului vor fi temperate si mai mult de cresterea costurilor de finantare atat pentru fondurile imprumutate (din cauza cresterii ratelor dobanzii si a accesului dificil la lichiditati), cat si pentru cele proprii (pe fondul deprecierii valorii actiunilor si al reticentei generale a investitorilor). 

Bancile au devenit mult mai reticente in fata riscului, reducand atat imprumuturile catre institutiile non-financiare, cat si tranzactiile pe piata interbancara. Ratele dobanzii pe piata interbancara au inregistrat variatii semnificative, afectand cursul normal al schimbului de lichiditati intre banci si marind costurile de finantare. Rata medie zilnica a dobanzii pe piata interbancara la imprumuturile de o zi a atins valori de 46% - 57% in luna octombrie 2008, iar rata medie lunara a atins 23% in aceeasi luna. 

Din cauza instabilitatii de pe piata interbancara, bancile si-au indreptat atentia catre depozite ca principala sursa de finantare. Drept rezultat, ratele dobanzii la depozite au inregistrat o crestere accentuata in a doua jumatate a anului 2008. 

La sfarsitul lunii octombrie, rata medie a dobanzii la depozitele in RON atrase de la persoane juridice a atins 14,15% marcand o crestere de aproximativ 98% comparativ cu aceeasi luna a anului precedent (cresterea pe segmentul persoanelor fizice a fost de 71%) (Banca Nationala a Romaniei). 

Din cauza cresterii ratelor dobanzii la depozite si a lipsei de lichiditati pe piata interbancara, bancile se vor confrunta cu un cost al finantarii ridicat, concretizat, cel putin pe termen scurt, in deprecierea marjelor dobanzii (interest spread). In situatia in care, in functie de prevederile contractuale negociate cu clientii si de structura portofoliului de credite, bancile nu vor reusi sa transfere asupra clientilor cresterile costurilor de finantare, rezultatele raportate vor fi afectate negativ. 

Pe de alta parte, va fi din ce in ce mai dificil pentru companiile cu un grad de indatorare ridicat sa-si indeplineasca obligatiile de plata, avand in vedere ca se vor confrunta cu un nivel diminuat al cererii si cu randamente scazute. Deprecierea semnificativa a monedei locale fata de euro (aproximativ 16% pentru perioada ianuarie 2008 – ianuarie 2009) va cauza dificultati aditionale companiilor cu expunere la variatii de curs (de exemplu, importatori care au contracte negociate in euro, companii cu imprumuturi in euro, firme cu salarii negociate in euro). 

De la privat la public 

In Romania, la fel ca si in celelalte tari, toata atentia este indreptata catre autoritatile publice de la care se asteapta reactii imediate pentru a combate / preveni o recesiune economica. Opinia publica asteapta ca Guvernul sa demareze planuri ample de investii publice, care sa contrabalanseze scaderea investitiilor private si o potentiala crestere a somajului; sa stimuleze consumul public; sa ia masuri de sprijin financiar si legislativ pentru sistemul bancar si sa aprobe pachete fiscale atractive pentru a incuraja investitorii. 

Autoritatile publice vor fi in dificila pozitie de a balansa cheltuiala publica si un sistem fiscal atractiv cu cresterea datoriei publice si venituri diminuate din impozite (pe fondul scaderii profiturilor corporatiilor, a bazei taxabile pentru terenuri si cladiri, a volumului redus de tranzactii si a somajului in crestere). 

Guvernul Romaniei trebuie sa depaseasca obstacolul unei datorii publice deja ridicate (5,25% din PIB pentru 2008) estimata sa creasca in 2009 la 7,5% din PIB, conform Comisiei Europene. Orice pachet fiscal destinat sa incurajeze investitiile si sa revigoreze economia se va concretiza pe termen scurt in scaderea veniturilor bugetare din impozite si taxe. Banca Nationala va fi de asemenea pusa in situatia de a incuraja deblocarea creditarii si totodata de a pastra o atitudine prudenta fata de riscurile unui climat economic instabil. 

Pe langa toate acestea, neincrederea generala manifestata la nivel global sufoca si mai mult consumul privat si investitiile. Asa-numitii „profeti ai crizei” formuleaza previziuni pesimiste despre un Armageddon economic care inca nu si-a facut simtite efectele. 

Actuala instabilitate economica va pune la incercare status-quo-ul si modul traditional de a face lucrurile si va conduce la rearanjarea fortelor economice si, in consecinta, a celor politice. Cu siguranta ca acest proces va provoca „victime”, dar va genera totodata oportunitati si invingatori, avand in vedere ca atat corporatiile cat si indivizii vor fi nevoiti sa infrunte o competitie mult mai dura pentru a supravietui. 

Solutii la dispozitia companiilor romanesti 

In ciuda tuturor acestor confuzii si incertitudini, suntem convinsi ca exista o serie de pasi constructivi pe care firmele din Romania ii pot urma si care au potentialul de a atenua impactul crizei: 

  1. Nu confundati fluxurile de trezorerie cu „a avea bani”. Mai multa atentie va fi data abilitatii companiilor de a mentine un nivel adecvat de lichiditati pentru a supravietui acestor luni dificile. Managementul lichiditatilor va fi esential pentru pastrarea independentei operatiunilor. Multe companii intampina dificultati nu fiindca nu reusesc sa fie profitabile, ci pentru ca nu reusesc sa isi plateasca datoriile la timp. Asta nu inseamna ca firmele nu trebuie sa dea atentie aspectelor legate de profitabilitate, ci doar ca in 2009 diferenta va fi facuta de abilitatea companiilor de a transforma acest profit in lichiditati.
  2. Managementul fondului de rulment va deveni un instrument esential pentru a supravietui. Managementul relatiilor cu furnizorii si clientii se va dovedi esential pentru afacerile unei companii in conditii dificile de creditare. Capacitatea firmelor de a-si adapta si controla stocurile si ciclul de conversie a numerarului va defini “ invingatorii” acestei crize.
  3. De asemenea, toata atentia in urmatoarele luni va fi indreptata catre managementul costurilor. Avand in vedere ca salariile sunt de multe ori cea mai importanta componenta a costurilor, prima reactie a companiilor va fi de a le monitoriza cu strictete. Principala parghie in efortul de a restrange costurile va fi de a limita numarul de angajati. In ciuda situatiei dificile, deciziile impulsive trebuie evitate si companiile trebuie sa se concentreze asupra atingerii unor obiective realiste pe termen lung inainte de efectua schimbari drastice in privinta resurselor umane. Cu alte cuvinte, e de dorit atingerea unui echilibru in privinta resurselor umane care sa nu pericliteze obiectivele strategice ale companiei.
  4. Reorganizarea unitatilor ineficiente. Sub presiunea mediului extern, companiile nu isi vor mai permite luxul de a mentine segmente care nu opereaza in conditii de eficienta sau care nu fac parte dintre activitatile de baza. Companiile vor fi puse in situatia de a decide intre „a sacrifica” sau „a suporta costul” pastrarii unitatilor strategice care au potentialul de a aduce valoare doar pe termen lung, si a renunta la orice alte segmente care nu fac parte din strategia pe termen lung. De asemenea, vom fi probabil martorii unor consolidari la nivelul industriilor, companiile concentrandu-si eforturile asupra dezvoltarii segmentelor de activitate principale.
  5. Planificarea atenta a investitiilor. In conditiile scumpirii creditului comercial si al accesului mai dificil la aceasta forma de finantare, companiile vor deveni mult mai reticente in ceea ce priveste investitiile. Strategia de extindere prin fuziuni si achizitii va fi planificata cu mult mai multa atentie si va solicita o fundamentare solida din punct de vedere al previziunilor si sinergiilor asociate fiecarei tranzactii.
  6. Metode de finantare. Avand in vedere lipsa de lichiditati si schimbarile de pe piata creditelor, care sunt optiunile unei firme pentru a face rost de finantare ? Injectiile de capital sau atragerea de capital imprumutat sunt metodele traditionale de finantare, insa costul acestora a crescut semnificativ in ultimele luni. Ramane un semn de intrebare daca firmele vor alege sa se bazeze exclusiv pe fonduri generate intern si in consecinta sa isi limiteze dezvoltarea prin investitii. 

Acestea sunt doar cateva din subiectele importante de pe agenda multor companii din Romania in cursul urmatoarelor luni. Printr-o serie de articole, intentionam sa comentam pe marginea acestor subiecte si sa sugeram metode prin care noi, Deloitte, prin experienta acumulata si accesul la know-how si resursele retelei noastre globale, putem asista companiile in incercarea de a face fata actualului climat economic.