Pot fondurile europene să rămână unul dintre principalele motoare de creștere economică a României?

Material de opinie de Radu Kubinschi, Director Consulting, Deloitte România

Unul dintre cele mai importante subiecte aflate pe agenda publică a societății românești este reprezentat de fondurile europene. Potențiali beneficiari din toate segmentele sociale, de la agricultori, la antreprenori și primari, sunt preocupați de accesul la fondurile europene, văzând aceste resurse financiare ca pe unul dintre principalele mecanisme de creștere economică și de îmbunătățire a nivelului de trai.

România primește fonduri mai mari decât alte țări membre UE

Țara noastră este unul dintre principalii beneficiari ai resurselor financiare disponibilizate de UE în baza principiului solidarității, care presupune alocarea fondurilor colectate în proporții egale de la toate statele membre către țările cu un nivel al venitului național mai scăzut, sprijinindu-le astfel să recupereze decalajele față de țările mai dezvoltate. În mod concret, alocarea se face proporțional cu decalajul dintre PIB pe locuitor al fiecărui stat și media europeană a PIB-ului pe locuitor.

Astfel, UE a alocat României 30,8 miliarde de euro pentru perioada 2014-2020. Domeniile către care au fost direcționate aceste fonduri sunt cele identificate de către Comisia Europeană drept „provocări în materie de politică”, așa cum reiese din recomandările adresate României în raportul de țară. Printre domeniile vizate de finanțare s-au numărat investițiile în infrastructura de transport, energie, apă, deșeuri, învățământ, ocuparea forței de muncă, politici sociale, consolidarea asistenței medicale, extinderea accesului la internet și dezvoltarea administrației publice și a serviciilor de e-guvernare.

Noutăți pentru următorul cadru financiar, 2021-2027

Ca urmare a evaluărilor efectuate de către diversele instituții europene, întregul mecanism este marcat de o serie de modificări substanțiale. Prima și cea mai importantă modificare se reflectă în reducerea numărului de obiective tematice de la 11 la cinci obiective principale.

Întrucât, în exercițiul curent, atingerea țintelor europene și a indicatorilor asumați a fost, în multe instanțe, nesatisfăcătoare, CE solicită pentru perioada 2021-2027 o abordare centrată pe „logica intervenției”. Aceasta presupune că fiecare stat membru al UE va trebui să selecteze acele tipuri de intervenții care asigură cel mai înalt grad de atingere a indicatorilor. Pe cale de consecință, „listele de cumpărături” care promovează simple achiziții de bunuri, servicii, lucrări de infrastructură nu vor mai fi acceptate în lipsa unei demonstrații convingătoare a impactului acestora. Mai mult, alocările pentru infrastructura de transport, energie și protecția mediului au fost semnificativ reduse.

Un alt principiu nou este acela al selecției intervențiilor în funcție de nivelul de maturitate a proiectelor. Astfel, vor fi alocate fonduri doar spre acele proiecte care sunt gata de implementare.

De asemenea, pentru a putea beneficia de resursele financiare, România va trebui să documenteze că este îndeplinită condiția de „bună guvernanță”. Cu alte cuvinte, să demonstreze că arhitectura instituțională implicată dispune de toate resursele - umane, informaționale, logistice, financiare etc. - pentru a garanta  implementarea cu succes a proiectelor.    

În acest context, pentru ca țara noastră să poată valorifica noile fonduri europene, are nevoie de o reformă a administrației publice, pentru a putea îndeplini condițiile impuse de instituțiile europene, cu atât mai mult cu cât valoarea fondurilor este cu 8% mai mare pentru perioada 2021-2027 decât pentru perioada anterioară, 2014-2020.