Cum influențează schimbările climatice businessul sau cum influențează businessul schimbările climatice?

Articol

Cum influențează schimbările climatice businessul sau cum influențează businessul schimbările climatice?

20 martie 2023

de Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România și Moldova

ANUARUL TOP 1.000 CELE MAI MARI COMPANII 2023 | Capitol: Ce lăsăm moștenire generațiilor următoare?

Într-o perioadă de volatilitate, în care percepția despre actualitatea și perspectivele economiei se schimbă uneori de la o săptămână la alta, rămâne important să analizăm performanțele certe ale companiilor. Asta își propune să facă acest produs editorial, pe care suntem încântați să îl susținem anual. Și de data aceasta, cele mai recente rezultate raportate de companii (pentru finalul anului 2021) ne arată cât de adaptabile și reziliente s-au dovedit acestea în contexte de adversitate. Un ingredient esențial al acestui succes a fost perspectiva pe termen mediu și lung, detașată de dificultățile de conjunctură și, în acest spirit de ancorare în ceea ce contează dincolo de prezentul tumultuos, ne-am propus, împreună cu ZF, să centrăm actuala ediție a anuarului pe o temă care depășește actualitatea imediată. Colegii noștri de la Deloitte Center for the Edge cred că inovarea trebuie să urmărească mega-tendințele cu impact pe 5-10 ani, mai ușor de înțeles decât evoluțiile pe termen scurt, în prezent caracterizate de volatilitate. Putem căuta astfel de tendințe în demografie, evoluții geo-politice și schimbări la nivelul societăților, în transformarea digitală și în altele, dintre care am ales să ne concentrăm pe sustenabilitate, cu accent pe combaterea schimbărilor climatice.

Subiectul este tratat atât de generos în registru de comunicare, încât există riscul să îl asociem cu agenda de PR sau de CSR, acolo unde este, de altfel, și gestionat încă în (cele mai) multe cazuri. Iar impactul poate părea mai degrabă pe termen lung, căci tindem să percepem schimbarea climatică și introducerea unor reglementări constrângătoare ca fiind de perspectivă, și nu de actualitate imediată. În realitate, așa cum arată studiile Deloitte, majoritatea executivilor vad impact semnificativ în strategii și operațiuni în următorii trei ani.

Implicațiile sunt pe multiple planuri. Multe afaceri sunt deja afectate și International Sustainability Standards Board și Task Force for Climate-related Financial Disclosures recomandă (iar în curând reglementatorii vor mandata) analize ale scenariilor de risc climatic în contextul planificării strategice, mergând până la evaluări cantitative ale impactului diverselor prognoze climatice. Băncile vor opera în curând într-un cadru de reglementare privind impactul riscurilor climatice. Va trebui să învățăm cu toții să anticipăm, cuantificăm, raportăm și gestionăm această categorie nouă de riscuri, aici și acum.

Suntem aproape de un punct de inflexiune cu privire la obligațiile de raportare, nu doar despre cum influențează schimbările climatice businessul, dar mai ales despre cum influențează businessul schimbările climatice. În plus, crește presiunea diverșilor stakeholderi, mai ales a clienților și angajaților, pentru asumarea de către companii a unor obiective de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră bazate pe criterii științifice (directe, indirecte și aferente lanțurilor de aprovizionare), ceea ce ar trebui să accelereze agendele de transformare și inovație. Accesul (competitiv) la capital și la finanțare depinde tot mai mult de evaluările de sustenabilitate, căci politicile de alocare a capitalului adaugă sustenabilitatea la criterii tradiționale precum riscul și randamentul investiției, iar băncile trebuie să includă în costul împrumuturilor acordate cerințele mai oneroase de adecvare a capitalului aferent finanțărilor care nu sunt „verzi”. Competitivitatea în tot mai multe industrii depinde de accesarea unor scheme de ajutor din bani publici, construite cu prioritate pe principii de transformare sustenabilă, iar aceste scheme de sute de miliarde de euro sau dolari, precum NextGen în UE și Inflation Reduction Act în Statele Unite, au devenit un instrument central în concurența globală pentru atragerea investițiilor. Avem și în România un interes major pentru accesarea acestor scheme, dar și disfuncționalități în modul în care sunt derulate acestea, a căror depășire ar trebui să fie o prioritate pentru autorități.

Companiile trebuie să treacă de la preocupări de PR și CSR la măsuri concrete pentru a colecta date de calitate, a elabora strategii, a introduce procese și tehnologie, a consolida înțelegerea și competențele. Va trebui să avem cu toții o guvernanță robustă în materie de sustenabilitate, dincolo de înființarea rolului de Chief Sustainability Officer. Ne lipsesc încă multe instrumente, inclusiv sau mai ales cele digitale, și trebuie să investim în crearea și adopția lor. Implicațiile nu mai sunt doar în planul imaginii și nici nu vor rămâne limitate la o provocare de conformare cu cerințe reglementare tot mai ample și stricte, căci sustenabilitatea devine o chestiune de adecvare și competitivitate strategică și operațională, un criteriu definitoriu al succesului și relevanței.