Agricultura are nevoie de (r)evoluție, iar tehnologia are răspunsurile

Ideea că sectorul agricol are nevoie de o transformare profundă nu este nouă. Ceea ce o aduce, însă, în actualitate, la o intensitate cu totul excepțională, este noua realitate globală și regională, în care factorii de presiune – fie ei naturali, economici sau geopolitici – se multiplică și se suprapun.

Schimbările climatice și fenomenele asociate au provocat doar în ultimii 20 de ani scăderea cu aproape un sfert (21%) a productivității în agricultură, în timp ce practicile agricole tradiționale pun la încercare an de an, recoltă de recoltă, limitele ecosistemelor naturale. În plus, pandemia și tensiunile geopolitice au produs turbulențe și blocaje suplimentare în piețe, reflectate direct în costuri galopante pentru antreprenori și consumatori, precum și dezechilibre comerciale persistente; iar toate acestea în condițiile în care statisticile arată că securitatea alimentară s-a degradat simțitor în ultimii cinci ani și se estimează că necesarul de hrană la nivel mondial va crește cu 50% până în 2050. Dilemele agricultorilor devin, așadar, evidente: cum să producă mai mult exploatând mai responsabil și cum să crească afaceri profitabile și predictibile într-un mediu în care instabilitatea devine regulă?

Așa cum a făcut-o în câteva dintre fazele cruciale, revoluționare ale progresului civilizației, tehnologia abordează pragmatic aceste provocări, iar soluțiile tehnologice pentru agricultură (AgTech) promit să contribuie la reducerea impactului de mediu al sectorului agroalimentar, la mai buna planificare a recoltelor, precum și la îmbunătățirea randamentului culturilor și, ca răspuns la dilemele agricultorilor, converg către două principii esențiale: eficiență și durabilitate. Efectele sunt imediate și măsurabile, inclusiv din perspectiva costurilor. De exemplu, un studiu realizat de Deloitte în parteneriat cu Environmental Defense Fund în 2022 estimează că numai soluțiile tehnologice pentru agricultură de precizie ar putea anula aproape zece gigatone de emisii de carbon între 2020 și 2050 și ar putea reduce cu până la 100 de miliarde de dolari costurile pentru fermieri până în 2030.

Soluțiile AgTech vizează etapizat pregătirea terenurilor agricole, îngrijirea și protejarea culturilor, recoltarea și chiar gestionarea efectivelor și a producției zootehnice. Cu ajutorul tehnologiei Internet of Things (IoT), al dronelor și al datelor satelitare, fermierii și consultanții pot colecta în platforme digitale dedicate date privind tipul solurilor, umiditatea sau condițiile meteorologice și le pot accesa și vehicula de pe dispozitive mobile. În plus, integrând module de tip analytics și soluții predictive cu inteligență artificială (AI), pot determina de la un ciclu vegetativ la altul nevoile de irigații, de îngrășământ și de protejare a culturilor. Studiile recente indică, de exemplu, că sistemele mobile de irigații de precizie pot reduce cu până la jumătate consumul de apă față de metodele clasice de irigație, iar îndepărtarea buruienilor folosind drone și sisteme de recunoaștere AI a demonstrat încă de la primele utilizări (2020-2021) o eficiență de peste 90%, reducând cu peste două treimi cantitatea de pesticide utilizate.

Un exemplu recent de bune practici în stimularea productivității cu input tehnologic este India, cel mai populat stat al lumii începând cu 2022, ale cărui nevoi de producție și procesare agroalimentară au crescut exponențial în ultimele decenii. Din nevoia de a le eficientiza rapid, a căpătat amploare modelul AgrIntelligence, care combină multiple surse de date și inovații ale unui întreg ecosistem de start-upuri și îi ajută pe fermieri să planifice selecția de culturi și să gestioneze bolile și dăunătorii pornind de la informații despre starea terenurilor. Impactul nu ține doar de volumul și calitatea recoltelor, ci și de protejarea pe termen lung a solurilor ca resursă strategică pentru agricultură.

Infuzia de tehnologie aduce și cele mai semnificative efecte de perturbare din perspectivă strategică a afacerii, transformând nu doar businessul în sine, ci și mentalitatea și competențele angajaților. Nu întâmplător, start-upurile AgTech intră treptat în rândul celor mai competitive inițiative de business, iar, potrivit rapoartelor PitchBook, numai în 2022 acestea au atras investiții de peste 10 miliarde de dolari.

În această fază a transformărilor, România se poziționează mai bine ca potențial decât ca rezultate. Atuurile țării noastre sunt obiective și se leagă în primul rând de resursele naturale pentru agricultură, adică terenuri agricole pe mai bine de 60% din teritoriu, favorizate de o paletă climatică diversă și de o hartă hidrografică bogată, ideală pentru irigații, de menținerea unui nivel încă redus de utilizare a inputurilor agrochimice, precum și de resurse diverse de energie regenerabilă, soluție care poate compensa într-o primă etapă costurile unor eventuale investiții în tehnologie. Nu în cele din urmă, cea mai valoroasă resursă: o comunitate antreprenorială devotată, receptivă și care, în tumultul crizelor care au afectat din plin sectorul agricol în ultimii ani, devine generația „condamnată” să găsească soluții de reziliență și, mai important, să contribuie la materializarea potențialului agricol al României, atât de dezbătut și, totuși, atât de puțin pus în valoare.