UE atacă frauda din TVA. Cu ce șanse?

Echilibrul bugetar devin o provocare pentru tot mai multe state europene, în condițiile în care necesarul de finanțare, în special în apărare, tranziție energetică și protecție socială (în contextul erodării puterii de cumpărare a populației) este tot mai ridicat. Zece din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene (UE), inclusiv România, se află în procedură de deficit excesiv și trebuie să prezinte măsuri de remediere până la jumătatea lunii octombrie 2026. Și, cum competitivitatea economiei europene este deja sub presiune din cauza decalajului de inovare față de principalii competitori, majorarea veniturilor ar trebui să se bazeze mai degrabă pe eficientizarea colectării taxelor existente decât pe creșterea fiscalității. Iar o zonă cu mari deficiențe de colectare este cea a taxei pe valoarea adăugată (TVA), unde deficitul de încasare depășește 100 de miliarde de euro anual, din care 75% este concentrat în șase țări, printre care și România.

TVA este una dintre principalele surse de finanțare pentru bugetele publice europene, generând peste 15% din veniturile totale ale statelor membre. Însă actualul sistem al UE privind tranzacțiile transfrontaliere, care tratează aceste operațiuni ca fiind scutite de TVA, și caracterul fragmentat al jurisdicțiilor fiscale din Uniune au reprezentat, de-a lungul timpului, vulnerabilități care au afectat capacitatea autorităților de control de a combate eficient frauda din acest domeniu.

Ultimul deceniu părea să marcheze un trend pozitiv în lupta cu acest fenomen. Pe fondul modernizării administrațiilor fiscale și al intensificării cooperării europene, între 2014 și 2021 deficitul de încasare la TVA (diferența dintre suma care ar trebui colectată și cea care ajunge efectiv la buget) a scăzut constant. Dar după 2021 acesta a revenit pe creștere în multe state (17 din cele 27), dar și la nivel european, semnalând limitele sistemului actual de depistare a comportamentului neconform și adaptarea rapidă a mecanismelor de fraudă la noile realități economice și tehnologice.

Cele mai recente date ale Comisiei Europene indică pierderi din TVA de aproape 130 de miliarde de euro, în 2023, în creștere cu 1,6 puncte procentuale față de anul anterior. Mai exact, decalajul de conformare reprezintă aproximativ 9,5% din obligația totală de plată a TVA la nivelul UE.

Distribuția geografică a pierderilor este, însă, neuniformă - aproximativ 75% din deficitul de conformare este concentrat în doar șase state membre – Franța, Germania, Italia, Polonia, România și Spania. Pentru patru dintre acestea – Franța, Italia, Polonia și România – situația este cu atât mai gravă cu cât se suprapune peste un deficit bugetar excesiv, aflat sub procedură de monitorizare de către Comisia Europeană.

În aceste condiții, factorii de decizie europeni, dar și cei din statele membre, ar trebui să își intensifice eforturile pentru limitarea fenomenului. Dat fiind că presiunile asupra cheltuielilor publice cresc de la an la an, fiecare euro recuperat din zona evaziunii fiscale ajută la ținerea sub control a deficitului bugetar și la evitarea majorării taxelor, care i-ar afecta inclusiv pe contribuabilii care se conformează la plata TVA, deja aflați în competiție neloială cu evazioniștii.

Măsuri reactive: depistarea, stoparea și sancționarea fraudelor

La nivel european, există inițiative în această direcție, pe cel puțin două plauri – unul reactiv, axat pe depistarea acțiunilor frauduloase și recuperarea prejudiciilor, și altul cu caracter de prevenție, bazat pe modernizarea sistemelor de raportare, simplificarea procedurilor și încurajarea conformării voluntare.

În planul reactiv, autoritățile europene mizează tot mai mult pe mecanisme care permit supravegherea tranzacțiilor comerciale la nivelul mai multor state membre, dat fiind că o parte semnificativă a pierderilor de TVA este generată de fraudele de tip carusel (mai multe societăți care își vând reciproc pe o piață internă bunuri sau servicii importate cu scutire de TVA din alt stat UE, colectează TVA la vânzare dar nu o virează către stat și/sau solicită rambursări ilegale), organizate de rețele infracționale care exploatează caracterul transfrontalier al comerțului european. Potrivit estimărilor Comisiei Europene, fraudele de acest tip produc anual prejudicii cuprinse între 12,5 și 32,8 miliarde de euro.

Pentru a limita acest fenomen, în ultimii ani a fost consolidat rolul Parchetului European (EPPO) în combaterea fraudelor fiscale transfrontaliere, acesta devenind primul organism european de urmărire penală capabil să acționeze coordonat în mai multe state membre, cu o perspectivă integrată asupra mecanismelor de fraudă. Instituția gestionează deja dosare active privind fraude în domeniul TVA și al taxelor vamale estimate la aproximativ 45 de miliarde de euro.

În trecut, autoritățile naționale întâmpinau dificultăți majore în investigarea schemelor care implicau mai multe state membre, din cauza diferențelor legislative, a limitărilor jurisdicționale și a schimbului lent de informații dintre administrațiile fiscale.

Implicarea Parchetului European începe să producă efecte pozitive, dar este nevoie de continuarea eforturilor în această direcție, atât din partea statelor membre – să detecteze, să raporteze și să investigheze în mod adecvat fraudele la nivel local -, dar și din partea autorităților europene, pentru a facilita instituțiilor abilitate accesul rapid la informații care să permită o intervenție eficientă.

În acest scop, au fost deja demarate inițiative care urmăresc acordarea accesului direct al EPPO și al Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) la datele privind TVA la nivelul întregii UE. Acest lucru ar permite anchetatorilor să verifice tranzacțiile în timp real, eliminând astfel întârzierile care permit companiilor frauduloase să dispară înainte ca autoritățile naționale să le identifice.

Noul cadru, programat să devină operațional în această toamnă, va oferi EPPO și OLAF acces direct la date esențiale privind TVA aferentă tranzacțiilor comerciale transfrontaliere din UE, inclusiv la informațiile deținute de Eurofisc – rețeaua europeană de combatere a fraudei în domeniul TVA.

Măsuri preventive: raportare electronică și conformare voluntară

Extinderea competențelor acordate instituțiilor de control vine în completarea acordului adoptat anul trecut privind digitalizarea completă a obligațiilor de raportare în domeniul TVA pentru companiile care vând bunuri și servicii altor întreprinderi din state membre ale UE (B2B), până în anul 2030.

Este vorba de inițiativa „TVA în era digitală” (ViDA), aflată în implementare etapizată, care urmărește transformarea fundamentală a modului în care TVA este colectată și monitorizată în UE.

Primul pilon al acestei inițiative este facturarea electronică obligatorie și raportarea digitală aproape în timp real pentru tranzacțiile transfrontaliere B2B (termen de implementare 1 iulie 2030). Practic, autoritățile fiscale vor avea acces mult mai rapid la informațiile privind operațiunile comerciale, reducând semnificativ fereastra de timp în care fraudele carusel se pot dezvolta fără a fi detectate.

Al doilea pilon vizează economia platformelor digitale, precum Airbnb sau Uber, care vor deveni, în anumite situații, „furnizori prezumați” și vor avea obligația să colecteze și să vireze TVA la bugetul național (de la 1 iulie 2028). Măsura urmărește atât creșterea conformării, cât și asigurarea unor condiții concurențiale echitabile între operatorii tradiționali și cei activi în economia digitală.

Al treilea pilon constă în extinderea mecanismelor OSS (one stop shop) și IOSS (import one stop shop), care permit companiilor să își îndeplinească obligațiile de TVA într-un mod simplificat, fără a fi necesar să se înregistreze fiscal în fiecare stat membru în care derulează operațiuni (în vigoare de la 1 ianuarie 2027).

Importanța acestei reforme nu constă doar în combaterea fraudei, ci și în stimularea conformării voluntare, pentru că un sistem mai simplu și mai digitalizat reduce costurile administrative atât pentru contribuabili, cât și pentru autorități.

Așadar, la nivel european există inițiative menite să combată neconformarea la plata TVA, dar, pentru ca efectele acestora să fie vizibile cât mai curând, trebuie implementate fără întârzieri, chiar înainte de termene dacă este posibil, pentru că depistarea tentativelor de fraudă într-un stadiu incipient, fie în baza raportărilor în timp real către autoritățile fiscale, fie datorită accesului rapid la informații al instituțiilor de control, crește șansele de reducere a fraudei în domeniu.

Totodată, este necesară o integrare mai profundă a tuturor statelor membre în mecanismele europene de combatere a fraudei. Diferențele semnificative dintre jurisdicții creează în continuare „zone gri” exploatate de rețelele infracționale.

Nu în ultimul rând, administrațiile fiscale trebuie să investească masiv în analiză de date, inteligență artificială și interoperabilitatea bazelor de date. Într-un mediu economic digitalizat, combaterea fraudei nu mai poate depinde exclusiv de controale ulterioare, ci trebuie să devină un proces bazat pe detectarea rapidă a comportamentelor suspecte.

România și provocarea transformării datelor în rezultate

Este și cazul României care, istoric, înregistrează cel mai ridicat deficit de încasare la TVA din UE – 30% în 2023, echivalentul a nouă miliarde de euro pe an. La nivel național sunt deja implementate multiple mecanisme electronice de raportare – de la SAF-T, la case de marcat electronice, RO-eFactura (înainte de a deveni obligatorie la nivel european), RO-eTransport, eTVA – dar, cu toate acestea, deficitul de încasare la TVA rămâne ridicat, dat fiind că încă nu există la nivelul autorității fiscale capacitatea tehnică necesară pentru prelucrarea datelor astfel colectate și detectarea timpurie a cazurilor de evaziune.

În concluzie, reducerea deficitului de încasare la TVA reprezintă una dintre cele mai eficiente soluții pentru consolidarea finanțelor publice pentru că, dincolo de faptul că permite echilibrarea bugetului fără înăsprirea fiscalității, ajută și la crearea unui mediu concurențial sănătos pentru operatorii economici. Succesul va depinde însă de implementarea rapidă a reformelor europene, de cooperarea dintre state și de capacitatea administrațiilor fiscale de a valorifica datele colectate pentru identificarea tentativelor de fraudă în stadii incipiente. Iar România are toate motivele să fie parte din această transformare.