Mixul investițional optim, esențial pentru economia viitorului

România a alocat, în ultimii ani, sume consistente pentru investițiile publice, atât din fonduri proprii, cât și din finanțări europene, iar efectele sunt vizibile, în special în infrastructura rutieră. Efortul investițional trebuie dublat, însă, de măsuri de sprijin pentru zonele de producție, în special în domeniile în care România înregistrează deficite comerciale ridicate, dar și în produse care încorporează tehnologie de ultimă generație. 

Ratele de creștere înregistrate de investițiile publice în ultimii cinci ani sunt considerabile (18% în 2020, peste 10% în 2021, 22% în 2022, aproape 40% în 2023, 20% în 2024 și 16% în 2025), dar avansul economiei a fost modest – rata cea mai mare de creștere a fost înregistrată în 2021, respectiv 5,7% (dar după un minus 3,7% în 2020, anul în care a izbucnit pandemia), iar ulterior s-a temperat până la 0,7% în 2025. În schimb, deficitele au accelerat, ajungând la 8,67% din PIB, deficitul bugetar, și la 9% din PIB, deficitul comercial, în 2024. Anul trecut, ambele deficite au înregistrat o ajustare față de anul anterior, de un procent-un procent și jumătate fiecare, însă această ajustare trebuie să continue pentru a se ajunge la niveluri sustenabile pe termen lung.

În acest scop, este nevoie ca, în primul rând, investițiile publice să fie eficiente (calitatea să primeze în fața cantității) și, în al doilea rând, să fie direcționate și către sectoarele productive și completate cu scheme de sprijin pentru mediul privat. Iar un prim pas în această direcție a fost făcut de guvern, la începutul acestui an, prin adoptarea măsurilor de relansare economică, ce vizează exact creșterea investițiilor productive și a competitivității economiei românești.

Sprijin pentru produse și servicii cu grad ridicat de complexitate

Această abordare demonstrează că autoritățile conștientizează importanța investițiilor private în asigurarea unei creșteri economice sustenabile, precum și în amplificarea bazei de impozitare (cu impact asupra majorării veniturilor bugetare), dar și efectul de multiplicare a investițiilor noi (greenfield) asupra creării de locuri de muncă, mai ales în regiunile cu o rată a șomajului ridicată.

În principal, măsurile vizează reducerea decalajelor de dezvoltare la nivel regional, inclusiv între județe, și, per ansamblu, reluarea procesului de creștere economică susținută și „ieșirea României din decalajul recesionist estimat de Comisia Europeană pentru perioada 2025-2027”. Totodată, măsurile au drept scop stimularea producției în domeniile în care România înregistrează deficite comerciale ridicate, și, implicit, echilibrarea balanței comerciale până la pragul de sustenabilitate.

În esență, actul normativ are la bază nevoia urgentă de adaptare a modelului economic al României către motoare de creștere economică bazate pe inovare, cercetare-dezvoltare, (bio)tehnologie înaltă, esențiale pentru competitivitatea, autonomia strategică și securitatea economică a statului.

Concret, investitorii care implementează proiecte cu impact semnificativ în economie pot beneficia de scheme de ajutor de stat/ajutor de stat ad-hoc personalizat în funcție de nevoile și formele de sprijin solicitate de către aceștia. Finanțarea va fi asigurată de ministerele de profil (de la bugetul de stat sau din fonduri europene), dar și prin intermediul Băncii de Investiții și Dezvoltare, care este autorizată să implementeze scheme de finanțare și garantare din partea statului, dar și să dezvolte vehicule investiționale destinate în principal susținerii activităților inovatoare și a întreprinderilor cu creștere rapidă și de înaltă tehnologie.

Așadar, apar șanse de creștere calitativă a economiei (având în vedere măsurile care vizează activitățile de cercetare-dezvoltare și pe cele care implică tehnologii inovatoare) și se creează premisele creșterii atractivității României în fața investitorilor străini, în special a celor care caută destinații favorabile activităților cu valoare adăugată ridicată.

În continuare, este important ca schemele de sprijin să fie accesate la capacitate maximă, iar beneficiarii să le utilizeze eficient, astfel încât, împreună cu investițiile din surse bugetare, din fonduri europene (în special PNRR), din surse externe (ISD), să producă efectul scontat, respectiv să pună bazele economiei viitorului – o economie sustenabilă, competitivă, conectată la cele mai noi tehnologii și capabilă să furnizeze produse și servicii cu un grad înalt de complexitate și, implicit, să asigure dezvoltarea de ansamblu a societății românești.